Primăria Comunei REMETEA
Înapoi la:HomeSunteţi la:MONOGRAFIE
Remetea nr.299 +40 259 325 240 primaria@remetea-bh.ro
 
 
 
 
 
 
Consultare
Taxe şi impozite
ON - LINE
 

     Comuna noastra

 

 

     e-Formulare

 

   Comunicate de Presa

 
 
DATELE DESPRE LOCALITATE
 
                     Prezentarea geografică şi fizică, Amplasare
        Comuna Remetea se află  în nord-vestul României, în fosta regiune Crişana, actualmente în judeţul Bihor. Satul Remetea, impreuna cu satele Dragoteni, Meziad, Petreasa şi Şoimuş aparţin comunei REMETEA, comună situată în sud-estul judeţului Bihor, în depresiunea Beiuşului, la 10 km nord de Municipiul Beiuş,  pe drumul judetean Beiuş_Aleşd, la confluenţa râurilor Valea Roşiei cu Valea Meziadului.
 Comuna Remetea se învecinează după cum urmează:
  • la nord cu comunele Pomezeu şi   Căbeşti
  • la est Valea Iadului aparţinând comunei Curăţele
  • la sud Municipiul Beiuş şi comuna Pocola
  • la vest cu comunele Pocola şi Răbăgani
Satul Remetea care este şi centru de comună se situează la confluenţa văilor Roşiei si Meziadului, respectiv intersecţia acestora cu drumul judetean Beiuş – Aleşd;  satul Meziad în partea estică a comunei, deci lateral dreapta legat fiind de centrul de comună prin drumul judeţean Remetea – Meziad; satul Petreasa la sudul centrului de comună pe şoseaua Beiuş - Aleşd ; satul Şoimuş tot la sud de centrul de comună însă în aval pe Valea Roşiei; lateral stânga de centrul de comună, astfel ca spre vest peste Dealul Mic sau Corniş cum i se mai spune, se situează satul Drăgoteni.
 
                       Istoricul comunei
Transilvania este una dintre cele mai importante regiuni din Europa  Centrală şi de Sud-Est pentru descoperirile bogate în aur, bronz, cupru, depozite de sare, care au reprezentat principalul suport al înfloririi acestui spaţiu pe parcursul epocii bronzului.
Descoperirile din bazinul Crişului Negru, în special în zona comunei Roşia, în peşterile din această comună şi împrejurimi, deosebit de importante, scot la iveală rolul deţinut de această zonă în relaţiile comerciale la mare distanţă, dovedit astfel ca fiind un loc de intersecţie pentru marile civilizaţii încă din epoca bronzului.
Aceste descoperiri ne duc cu gândul ca zona geografică în care cele două sate sunt apropriate ca distanţă a fost locuită încă din epoca bronzului.
Cercetările făcute dealungul timpului asupra zonei locuite de daci şi mai apoi de dacii liberi au scos la iveală faptul că în sec. III-II î.H. în zona ce cuprinde şi satul Drăgoteni se pare că se întindea tribul dacic „Predavenses”.
Mai târziu, aşezările dacilor liberi cele mai nordice cunoscute în nord-vestul ţării au fost situate la nord de Crişul Negru, în zona munţilor Pădurea Craiului şi ale ramificaţiilor acestora spre zona de câmpie. Aceste scrieri ne  confirmă adevărul istoric despre zona comunei Remetea, existenţa aşezărilor omeneşti din cele mai vechi timpuri pe aceste hotare.
Din păcate, lipsa cercetărilor arheologice sistematice din zona comunei, aşa cum se întâmplă în multe dintre satele din depresiunea Beiuşului, văduvesc această zonă de cunoaşterea unor realităţi legate şi de dezvoltarea satului la început de ev mediu. După toate probabilităţile, ţinutul comunei, a aparţinut voievodatului condus de Menumorut. Acest voievoidat se întindea la sud până la valea Mureşului, în nord până la Someş, în est era delimitat de Munţii Bihorului şi Porţile Meseşului, spre voievodatul lui Gelu, iar la Vest era delimitat de Tisa.
Ţinutul comunei Remetea a fost populat, chiar dacă în număr restrâns, de români şi poate grupuri mici de slavi, ultimii fiind foarte uşor asimililaţi în timp.  Primele conflicte cu cetele de luptători maghiari din secolul X a însemnat doar supunerea cetăţii Bihariei, care era reşedinţa voievodului, însă începând cu secolul XI, o dată cu creşterea numărului de cete maghiare au început şi cuceririle teritoriilor voievodatului.
Din punct de vedere administrativ, comitatul bihorean a fost înfiinţat în anul 1111. Comuna Remetea a făcut parte din comitat, chiar dacă a intrat în atenţia instituţiilor abia peste 400 de ani, când a fost atestat istoric prima dată.
In nord vestul satului Remetea este mentionat pentru ultima data in anul 1445 satul Bokorfalva. Aceasta asezare este disparuta, tot ce se stie este ca fost prima asezare din comuna, cu mult timp atestata fata de celelalte sate.
Sigiliul satului Petreasa
Prima atestare a satelor a fost urmatoarea: Soimus  - Petreasa in anul 1213, astazi fiind 2 sate distincte, localitatea Petreasa s-a desprins de satul Soimus-Petreasa in anul 1956.
Meziad este atestat stiintific in anul 1552, Conscrierea mentionand  11 porti in posesia voievodului Matei. In anul 1742 Popa Iosif din beius mentioneaza 25 de morti de ciuma in Meziad. 
Sigiliul satului Meziad
Remetea a fost atestata in anul 1422, numindu-se atunci Remethe, dupa care au urmat o serie de modificari ale numelui astfel: Remethe;anul 1445-denumirea de Magyar Remethe.Olah Remethe;anul 1552 Magyar Remethe Warchya Remethe ; 1650-Belso Remethe; anul 1702-Belenyes Remethe. Prima atestare documentara,dar cu data incerta,este din1345,17 octombrie.
 
Prima atestare ştiinţifică a satului Dragoteni a fost în anul 1552, numindu-se atunci Dragotha. În acea perioadă satul avea 18 porţi şi era posesiune a lui Drăghici Spătarul. Trebuie să menţionăm că numărul porţilor nu coincide cu numărul caselor satului. O poartă era considerată casă pentru două familii care în general erau alcătuite din cel puţin trei sau patru membri.
Tipologia satelor din zona Beiuşului era specifică aşezărilor de deal. Satele se caracterizau prin izolarea relativă a gospodăriilor şi dispersarea lor. În jurul fiecărei locuinţe exista câte o parcelă de pământ. Viaţa cotidiană a ţăranilor era destul de simplă, împărţindu-se între muncile câmpului, plata seniorială şi păstrarea sărbătorilor religioase. Casa ţărănească era construită din lemn şi chirpici, acoperită cu paie sau trestie, de obicei fiind constituită dintr-o singură încăpere, la care se adăuga adăpostul pentru animale. În cele mai multe cazuri cazuri casele erau semiîngropate şi totodată existau şi bordeie de locuit. Ferestrele erau mici, fiind dublate cu obloane. Interiorul casei era la fel de simplu, mobilierul fiind format dintr-o ladă de zestre, confecţionată din lemn, în care se păstrau hainele, patul confecţionat din lemn şi care era umplut cu paie şi aşternut cu ţesături groase făcute din in şi cânepă în casă de către femei, o masă simplă şi câteva laviţe completau interiorul caselor vremii. Vasele folosite la gătit erau din ceramică, multe cumpărate de la târg la schimb pe produse agricole, trocul fiind exercitat de către oamneii evului mediu. Iluminatul caselor era realizat cu ajutorul lumânărilor din seu de oaie iar cei mai avuţi aveau sfeşnice realizate din material ceramic.
Datorită unor dificultăţi întâlnite în satele din jurul Beiuşului şi astfel şi în comuna Remetea: lăcuste, friguri persistente primăvara, operaţiuni militare, jafuri ale soldaţilor vagaonzi, în anul 1692 în satul Drăgoteni sunt pomenite doar 3 gospodării, satul fiind depopulat.
Unul dintre şpanatele existente in zona Beiuşului în anul 1721, mentionate de cronicele vremii  este cel al lui Ioan Ciune, care cuprindea 26 de sate, intre care cele mai mari: Remetea cu 20 de familii, Meziad cu 15 familii, Feneriş cu 19, Vintere cu 18, Uileacu de Beiuş cu 13 si Şuncuiuş cu 18 iar cele mai mici sate fiind Delani cu 8 familii, Pocola cu 9 familii, Roşia cu 9, Sohodol împreuna cu Lazuri cu 7 familii iar Dragoteni cu 10.
În acea perioadă animalul de tracţiune reprezentativ rămâne boul, animal ce reprezintă principalul element al potenţialului economic al supusului, şi îşi va păstra această titulatură timp de veacuri, până  în sec. XX. În satele din jurul Beiuşului, la nivelul secolului XVIII se ara cu 4, 6 sau 8 boi. În conscrierea de la 1720, este pomenit un chestionar cu privire la această temă aplicat ţăranilor din satele depresiunii Beiuşului, oamenii precizând că au nevoie fie de 6 boi, cum sunt cei din Drăgoteni, Şoimuş, Roşia, Ştei şi Finiş iar ceilalţi au declarat că 4-6-8 boi dar nu au expus şi situaţiile când diferă acest număr de boi de care este nevoie.  Motivele pentru care în Drăgoteni erau folosiţi 6 boi erau multiple. Unele dintre acestea sunt că boii erau de talie mult mai mică decât cei din ziua de azi, plugul folosit era greu de mânuit, opunea o rezistenţă mare la tracţiune, starea naturală a terenului (deal) cât şi structurii lui (argilos). Stabulaţia era deasemenea un factor important în puterea acestora. Boii prezentau o condiţie precară datorită sincopelor alimentare, de multe ori primăvara se întârzia aratul din cauza slăbiciunii animalelor. Datorită acestor factori nu foarte buni pentru drăgoteni, de multe ori se asociau două, trei familii pentru a avea numărul de boi la plug necesari. Când aceasta nu era cu putinţă erau folosite şi vacile pentru a forma un plug complet.
Conscrierea din anul 1733 a definitivat teritoriul cuprins de domeniul episcopal catolic al Beiuşului: „Domeniul începe la răsărit de posesiunea Roşia şi se termină în vecinătatea posesiunilor Lorău, Damiş şi a districtului Pomezeu din acest comitat. Continuă înspre sud spre Transilvania, către Abrud şi se termină cu posesiunea Criştior, învecinându-se cu distructul Hălmagiu din comitatul Zărand. La apus continuă de la Briheni până la Finiş şi în districtul Groşeni (Beliu) cu care se termină, învecinându-se cu districtul Dezna şi în sfârşit spre nord cu Căbeşti şi Vintere se închide, de o parte cu districtul Pomezeu şi de alta cu apa Holodului.”
În secolul XVIII în satele din jurul Beiuşului, au fost tipărite zeci de scrieri, multe dintre acestea fiind tipărite în zeci de exemplare. O parte dintre acestea s-au distrus sau au fost înstrăinate, ajungând pe alte meleaguri. Toate acestea reprezintă piese de tezaur pentru neamul românesc, unele fiind poate singurele monumente ale culturii româneşti din zona Beiuşului. Una dintre tipăriturile amintite mai sus este Octoih, tipărită la Râmnic în anul 1742, care cuprinde comunităţile: Băiţa, Drăgotenii, Remetea şi Vărzarii de Jos.
                                                           
                       Relief
Relieful predominant este colinar incadrandu-se in tinutul piemonturilor de sud din Muntii Padurea Craiului, remarcându-se Dealurile Meziadului.
Satele comunei se intind pe o scara  de altitudine medie intre 200 si 700 de metri, iar inaltimile cele mai mari sunt atinse prin Varful Merisoru 695,5 m si Magura Meziadului 752 m aflate in zona piemontana de nord-est a teritoriului satului Meziad.
Conditiile naturale rezultate din insumarea de framantari geologice, de actiuni ale agentilor morfogenetici precum si de activitati umane, au determinat pe suprafata comunei aparitia unor aspecte complexe de relief care se caracterizeaza prin aparitia relativ uniforma a trei trepte de relief: zona de ses, zona colinara si zona de munte. Ceea ce caracterizeaza insa aceasta zona a Apusenilor, si astfel si a comunei Remetea, este multitudinea dolinelor instalate pe platourile carstice precum si numarul mare al pierderilor si ivirilor de apa. Varsta geologica a teritoriului studiat este legata de rectonica partii apusene a Carpatilor Occidentali care, in neogen, a fost supus unor scufundari tectonice.   
Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.
Lista siturilor Natura 2000 cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI) ce aparțin rețelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în cele cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică.
Potrivit Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea  Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România), comuna Remetea face parte din :
  • aria protejata ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului, cu un procent de 25% din totalul ariei. Acestea sunt situri de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
- aria protejata ROSPA0115 Defileul Crişului Repede – Valea Iadului. Aceasta este sit de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
 
              Reteaua hidrografica
Resurse de ape de suprafaţă
Rezervele de apa de la suprafata reprezinta pentru comuna o valoare, satele ce sunt strabatute de acestea fiind in avantaj fata de celelalte. Comuna este strabatuta de Valea Rosiei in satele Remetea si Soimus si Valea Meziadului, in satele Meziad si Remetea.
Desi cantitatea de precipitatii care cade in bazinul hidrografic este mai redusa (800 -1000 mm), paftul ca dreneaza, in buna parte, regiuni carstice intinse ale Muntilor Padurea Craiului, face ca aportul lor de apa sa fie destul de insemnat. Cele doua vai au adancimi mici, sub 2 m, dar viteza de scurgere este relative mare.
La ploi se formeaza adesea viituri care erodeaza puternic malurile.
 
                Rezerve de ape subterane
În  general  rezervele  de  ape  subterane  sunt  deosebit  de  valoroase  atât  sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale.
În comună regiunea dealurilor şi piemonturilor se caracterizează prin ape freatice dispuse discontinuu, în depozite cu permeabilităţi diferite a teraselor înalte, la adâncimi în general de peste 5 m, fiind drenate puternic spre  orizonturile  de  adâncime,  acolo  unde permeabilitatea  apelor  o  permite.  Apele  de  adâncime  sunt  cantonate  în  general  în depozitele panonice inferioare, la adâncime de 150 – 200m, fiind de calitate mediocră şi slab  productive.  Rezervele  de  apă   sunt importante insa  posibilitatea lor de captare e redusă, limitandu-se doar la satisfacerea unor necesităţi locale de apă potabilă.
 
                     Clima
Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Remetea face parte din climatul temperat continental cu veri relativ calduroase si ierni blande, cu un maximum al precipitatiilor la sfarsitul primaverii si inceputul verii si un deficit de umiditate in lunile iulie, august si chiar septembrie.
Temperatura medie anuala este de 10,5 oC, iar suma precipitatiilor este de 633 mm in zona de ses si colinara de altitudine mica, iar in zona muntoasa variaza intre 4-80C.
Deşi cantitatea de precipitaţii care cade în bazinul hidrografic al Văii Roşia este mai redusă (800-1000 mm), faptul că drenează, în bună parte, întinse regiuni carstice ale Munţilor Pădurea Craiului, face ca aportul lor de apă să fie destul de însemnat. Cele două văi au adâncimi mici, sub 2 m, dar viteza de scurgere este relativ mare. La ploi se formează adesea viituri care erodează puternic malurile.
Solul
Principalele tipuri de soluri prezente în comună sunt: solul brun-roşcat de pădure, solul brun de pădure, podzolul argilo-iluvial. Solurile brun-roşcat de pădure şi brun de pădure se găsesc în zona pădurilor de foioase şi în apropierea lor, podzolul argilo-iluvial se găseşte în regiunea dealurilor premontane.
Solurile au conţinut mic în humus, fiind slab aprovizionate cu N, P şi K şi având reacţie în general acidă (pH între 4,95-5,80).
 
                         Resurse naturale
Învelişul  de soluri  al  comunei  reflectă în mod fidel  interacţiunea dintre factorii pedogenetici, antropici şi climatici rezultând structura asolurilor. O importanţă deosebită  o au de asemenea şi  depozite  de aluviuni  care sunt utilizate mai ales în domeniul construcţiilor. În cadrul domeniul administrat de Primăria Remetea nu sunt înregistrate exploataţiiale resurselor subsolului şi solului.
Cele mai importante resurse comunitare de care dispune comuna Remetea sunt următoarele:
• Peştera Meziad, monument al naturii, mulŃi ani fiind considerată cea mai lungă peşteră din România;
• Excedent de produse agricole (lapte, ouă, carne, grâu, porumb, fructe);
• Fructe de pădure, ciuperci;
                       
                    Vegetatia si fauna
Având în vedere relieful comunei, clima şi hidrografia acestuia vegetaţia este specifică acestor factori, terenurile fiind acoperite cu plante  ierbacee în general, în zona de luncă de o parte şi alta a văilor menţionate fiind prezente speciile iubitoare de apă în care şi pipirigul se evidentiază, iar pe dealuri specii de graminee şi leguminoase din vegetaţia spontană. Pe terenurile cultivate apar tot felul de buruieni ca mohorul, costreiul, palamida, pirul, rapiţa, coada calului şi altele.
Ca specii arboricole în zonele de luncă predomină salcia şi răchita, iar pădurea ce o deţine satul este dominată de specii de foioase: fag, gorun, carpen, cerul , jugastrul, insa intalnim si conifer in padurile de la o altitudine mai mare.
Colinele uscate, terenurile stâncoase şi marginile pădurilor adăpostesc cimbrişorul-de-câmp (Taymus serpillum), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta (Carlina acaulis), numită şi scaiete, poroinicul (Orchis morio) sau bujor, sânzâienele galbene (galium verum), năpraznica (Geranium robertianum), măcrişul de pădure (Oxalis acetosella) cunoscută şi ca trifoi acru, murul (Rubus fructicosus), muşchi de piatră (Centraria islandica), ciuboţica-cucului (Primula officinalis) sau anglicelul. În adâncul pădurilor intâlnim toporaşi( Viola adorata), rostopasta (Chelidonium majus) etc.
Considerăm oportun a menţiona că în pădurea Brăi - Drăgoteni vegetează cca 5000 de cuiburi de ghimpe ( Ruscus aculeatus), un subarbust cu caracter termofil.
Este o specie de plantă ocrotită, de interes comunitar, a cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management conform Legii nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului, nr. 236/ 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Ghimpele, numit popular ghimpe pădureţ este un arbust totdeauna verde, cu ramurile lăţite şi terminate printr-un spin cu flori mici, verzi şi cu fructe în formă de boabe roşii. Prezintă valoare botanică, valoare genofond şi valoare farmaceutică.
Dintre animalele mari care compun fauna comunei cele mai răspândita sunt: mistreţul, cerbul, căpriorul şi vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică şi cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, şoarecii şi şobolanii de deal. Dintre reptile, şarpele de apă, napârca şi şopârla de deal sunt cele mai răspândite. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla , privighetoarea, piţigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaiţa, cioara, codobatura, uliul, bufniţa, corbul şi cucul. Dintre peşti,  se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, porcuşorul şi plătica. Insectele întălnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina ţigănească, gaunele, dragoiaşul, ţânţarul, furnica, cărăbuşul, rădaşca şi altele.
Dintre animalele, ocrotite de lege amintim – cerbul carpatin şi căpriorul, a cărei vânare este interzisă prin lege deoarece numărul acestora a scăzut în mod îngrijorător.
 
                    Populaţie – demografie
 
Potrivit datelor privind recensamantul din 2011 eliberate de catre  Institutului National de Statistica comuna Remetea are un numar de 2.906 locuitori stabii.
                                             
           Populaţie total stabilă
Remetea
Anul 2011
  REMETEA
TOTAL
2906
 
MASCULIN
1424
 
FEMININ
1482
 
Populaţie total stabilă
 
Conform acestui recensamant, populația comunei Remetea se ridică la 2.906 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.153 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,79%) și romi (5,71%). Pentru 1,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
 Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,68%), dar există și minorități de reformați (11,63%), baptiști (7,85%) și penticostali(6,57%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Se constata astfel o scadere a populatiei si astfel imbatranirea acesteia. Populatia este impartita in 1404 barbati si 1459 femei.
Tinerii intre 20-30 ani sunt in numar de 416, reprezentand 35,1 % din populatia active, iar cei de peste 60 ani, in numar de 1214, reprezinta 61,9 din populatia activa.
Relatiile interconfesionale sunt bune, fiind adesea un model de colaborare romano-maghiara si remarcabila este acceptarea rommilor in comunitate.
 
                   Patrimoniul de mediu
Patrimoniu natural
Comuna Remetea este asezata la poalele Muntilor Padurea Craiului, bucurandu-se astfel de ceea ce ofera zona Montana a Dealurilor Meziadului: Valea Meziadului – apa curgatoare ce strabate satul Meziad si o parte a satului Remetea, Valea Rosiei – ce strabate satele Remetea si Soimus; vegetatia forestiera ce reprezinta 35 % din suprafata comunei, fondul cinegetic al zonei: fazani, rate salbatice, iepuri, mistreti, ofera posibiltatea turismului cinegetic.
  • Pestera Meziad
Pestera Meziad este un obiectiv speologic si turistic important, care se afla situata in versantul drept al vaii Pesterii, la 3,74 km amonte de confluenta cu Valea Meziadului. Valea Meziadului se gaseste in extremitatea sud-estica a Muntilor Padurea Craiului. Accesul se poate realiza cu mijloace auto prin localitatile Beius – Remetea – drum judetean, Remetea – meziad drum comunal asfaltat, de unde se continua pe drumul pietruit circa 3 km. La o distanta de 15 minute mers pe jos se deschide portalul spectaculos al Pesterii.
Pestera Meziad este una dintre putinele cavitati naturale de mari dimensiuni de pe teritoriul Romaniei accesibile de la punctual de patrundere al apelor in masivul calcaros, pana la reaparitia la zi a acestora. Pestera Meziad este una din pesterile Romaniei unde au fost semnalate colonii de lilieci inca de la inceputul secolului trecut. De asemenea , ea este bogata in depozite paleonologice si vestigii arheologice.
 
Pestera Meziad
Pestera dezvolta trei nivele de carstificare distincte:
  • Nivelul fosil, superior – este o retea labirintica de galerii cu sectiuni eterogene, in general cu sectiuni transversale mai mici decat nivelul subfosil, intermediar. Acest ansamblu de galerii descrie un arc de cerc si cumuleaza peste 3,4 km galerii.
  • Nivelul subfosil, intermediar – ofera cele mai mari spatii de pe parcursul pesterii. Sectiunea transversala medie a galeriilor componente este de 10/10 m. Galeria Principala este traversata de un parau subteran cu caracter temporar al curgerii. Lungimea acestui nivel este de 1,8 km.
  • Nivelul inferior, activ – este inundat aproape in intregime.
In aceasta pestera au fost semnalate colonii de lilieci inca din secolul trecut. Deasemenea ea este bogata in depozite paleonologice si vestigii arheologice.
Conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, Pestera Meziad este arie protejata de interes national.
 
                            2.   Stejarul secular
Stejarul secular se poate admira pe drumul comunal Remetea- Meziad in Padurea Meziad. El face parte din specia stajar pedunculat, fiind una dintre cele mai mari specii din Romania. Aceasta are o crestere activa de 200 ani, avand o longevitate care atinge frecvent varsta de 500 – 600 ani.
Potrivit Anexei 8 din Decizia nr. 19/1995 privind măsurile de oragnizare,administare,gestionare și ocrotire a rezervațiilor (zonelor,ariilor) protejate și monumentelor naturii din județul Bihor emise de Consiliul Județean,  Stejarul din comuna are statutul de monument al naturii, fiind protejat prin lege. Acesta este ultimul arbore dintr-o veche si intinsa padure de stejar ce facea legatura in trecut intre satele Remetea si Meziad si are un diametru de 170 cm, inaltime de 25 m si varsta aproximativ de 400 ani.
              
                            Patrimoniu arhitectural şi cultural 
 
Primele sate ale comunei au fost atestate istoric in anul 1213, astfel comuna detine 900 ani de traditie, mestesuguri, obiceiuri si caracteristici arhitecturale specifice.
Dintre acestea amintim:
  • In comuna exista biserici vechi: Biserica Reformata de zid din sec. XIII in localitatea Remetea, Biserica Ortodoxa de lemn din sec. XVIII din localitatea Petreasa;
Biserica din Remetea, azi apartinand comunitatii maghiare reformate din sat, este caracterizata prin picturile de la partea turnului, cu influente bizantine venite pe filiera sub-carpatica, precum si inscriptii cu caractere chilirice – ceea ce indica prezenta preotilor ortodocsi , la fel ca si ctitorii lacasului. Frescele din altar, evidentiaza unui mester de formatie apuseana, mai precis reprezentant al goticului tirolez, precizand ca aceasta biserica a fost pictata in primele doua decenii ale sec. XV.
În anul 1907, sub păstorimea preotului Cornel Roşianu, credincioşii ortodocşi din localitatea Dragoteni au hotărât că este momentul să îşi construiască o nouă Biserică pe amplasamentul topografului „Mărcăşască” în mijlocul cimitirului parohial nu departe de locul unde era amplasată Biserica cea veche, acoperită de istorie şi stricată de vreme. Lăcaşul de cult a fost înălţat prin jertfa acestor oameni truditori pentru ei şi urmaşii lor şi a fost locul unde s-au simţit mai aproape de Dumnezeu timp de aproape un secol.
 In localitatea Remetea exista un Muzeu - colecţiile aflate aici cuprind obiecte specifice din gospodăriile ţărăneşti: există ştergare cu motive specifice din Bihor, coşuri de nuiele, unelte agricole din cele mai diverse şi obiecte de uz casnic din mai multe localităţi. Interiorul muzeului este aranjat identic cu interiorul oricărei case tradiţionale cu cerdac specifică Bihorului din ziua de astăzi; muzeul are două secţiuni: una dedicată comunităţii româneşti, iar cealaltă comunităţii maghiare;
  • In fiecare sat din comuna intalnim mestesuguri ce s-au pastrat de sute de ani, demonstrand relatia omului cu natura si legarea acestuia de ceea ce pamantul ii poate oferi: in localitatea Meziad intalnim cuptoare de var – datorita bogatiei muntilor in piatra de calcar, fabricandu-se aici bulgari de var;
O specializare venind şi ea dintr-un ev mediu îndepărtat, pe fondul existenţei în zonă, mai mult decât în orice parte a României, a rezervelor naturale, respectiv a calcarelor din care se ardea varul. La început, exploatarea calcarului şi arderea lui ca piatră de var a fost limitată doar la nivelul solicitării locale, în cadrul economiei naturale. În timp însă, solicitările crescânde ale economiei de piaţă au intensificat procesul de specializare a localnicilor în producţia şi desfacerea varului.
Iată o imagine de epocă a producţiei de var de aici: „În 1738, pentru «clădirile noi» din provizoratul Beiuş, ardeau var Hoza Mihai şi Astaloş Petru din Sohodol. În 1740, în provizoratul Vaşcău, pentru nevoile bisericii (probabil din această localitate), Hoza Marian şi Hoza Toader primeau pentru varul ars ca zilieri suma de 15,29 florini renani (14 crăiţari pe zi), iar Hoza Crăciun şi Hoza Marian din Cărpinet, pentru 12 căruţe de var (ars cu lemnele stăpânului de pământ) 5 florini renani. Pentru huta de sticlă din Hăşmaş (jud. Arad), acestui stăpân feudal erau date din provizoratul Beiuş, la 15 iunie 761, 10 căruţe de var. În 1770, pentru acelaşi provizorat al Beiuşului, se ardeau 4 cuptoare de var: unul de 30 de căruţe, de către Hoza Teodor, unul de 25 de căruţe de către Hoza Gavrilă din Meziad”.
Capacitatea unui cuptor era de la 2000-3000 kg la 7000 kg dar putea fi şi mult mai mare. Arderea dirijată dura în funcţie de capacitatea cuptorului şi de tehnici locale, după care gurile erau închise. Faptul că arderea era finalizată se cunoştea după culoarea flăcării, când aceasta albea ieşind prin crăpăturile acoperişului cuptorului. Munca la un cuptor era destul de complexă şi de aceea se lucra în tovărăşii, împărţirea varului între participanţii la tovărăşie făcându-se în funcţie de aportul fiecăruia. Varul ars şi răcit era transportat la târguri în căruţe cu coviltir. Căruţele vărarilor din zona Beiuşului, cu deosebire ale celor din Izbuc, Ponoare, Cărpinet, Meziad au străbătut secole la rând câmpia în vest, în nord până spre Satu Mare, în sud până la Timişoara trecând şi prin câmpia maghiară, spre Debreţin, Gyula etc. Varul era vândut fie pe bani, fie pe cereale. Vărăritul e una dintre puţinele ocupaţii – meşteşuguri tradiţionale care se mai practică şi astăzi, deşi e tot mai mult concurat de oferta industrială diversificată. Totuşi, în jurul anului 2000 în Izbuc mai lucrau 104 vărari, majoritatea autorizaţi, în Călugări 10, în Briheni 5, la Roşia 2, la Meziad 7, la Sohodol 2, la Câmp – Moţi 16.
Cuptoarele pentru ars varul erau fie îngropate, săpate în pământ, de obicei într-o pantă de deal, fie de suprafaţă. Părţile constituente ale unui cuptor sunt: „cuptorul propriu-zis, numit şi varniţă sau camniţă în zonă, locul unde arde focul – numit, de regulă, vatra cuptorului, locul de unde începe să fie clădită piatra – numit talpa cuptorului (în satele din zona Munţilor Codru Moma) şi părcan (Meziad, Sohodol), locul sau gura de alimentare cu lemne a focului – numit gura cuptorului, locul pe unde se scoate cenuşa numit fisc (această denumire presupunem că are legătură cu modul de «impozitare» a celor care practicau vărăritul de către autorităţile vremii – probabil că prezenţa cenuşii – aşa cum «fumurile» în cazul caselor – era luată drept un indiciu pentru funcţionarea unei varniţe), locul sau gura pe unde se introduce piatra şi se scoate varul – numit gura sau vârful varniţei”.
Piatra de var, respectiv calcarul era şi este adusă din zone speciale, aflate, în general, în hotarele satelor care practică vărăritul, dar, de multe ori, cuptoarele se zideau chiar în acele zone.
Lemnele sunt aduse din pădure, cantitativ la fiecare căruţă de piatră arsă în cuptor trebuind o căruţă de lemne – la 20 de căruţe de piatră, douăzeci de căruţe de lemne. În ultimul timp, lemnul, fiind costisitor, s-a practicat şiarderea cauciucurilor uzate în locul lemnelor. Clăditul pietrei de calcar în cuptor se face după o tehnologie specifică, pentru a evita surpările, pentru a proteja focul şi a dirija corect fluxul de aer ce întreţine arderea. O ardere ce durează între 3 zile şi 3 nopţi şi 6-7 zile şi nopţi, în funcţie de localităţi, de mărimea cuptorului etc, dirijată mereu ca intensitate prin guri de aerisire.
De subliniat, pentru ultimii ani, un contact interesant realizat între vărarii din Meziad şi o echipă din Anglia, venită la Meziad în 2005 să înveţe tehnologia tradiţională a arderii varului, pentru a o utiliza în Anglia la restaurarea monumentelor istorice. În acelaşi schimb, anul următor vărarii din Meziad au fost duşi în Anglia, demonstrând acolo, cu resursele locale ale englezilor aceeaşi tehnologie. Relaţia de colaborare a fost condusă de doamna Brigitte Gubbins şi realizată prin mijlocirea Muzeului din Beiuş.
  • Incondeiatul oualor;
              In satul Dragoteni exista obieciul de a se incondeia oua in Postul Pastelui – denumit Impistritul Oualor – obicei ce a dat nastere unui festival concurs ce a ajuns la a XVIII editie, ceea ce ne arată că, acolo unde oamenii ţin la tradiţie şi la specificul locului, acestea pot fi conservate şi transmise cu succes generaţiilor tinere.
Pe lângă tradiţionalul concurs de încondeiat ouă, mai au loc şi şi alte întreceri: de bătut toaca, de interpretare a cântecelor şi poeziilor cu tematică religioasă, acestora adăugându-li-se o expoziţie de icoane pe sticlă şi tradiţionala paradă a costumelor populare.
 În satul Drăgoteni se obişnuieşte să se ÎMPRISTEASCĂ ouă de Paşti. Aşa cum se deduce din expresie acestea nu se fac în orice perioadă a anului de cât în postul mare, în cele şapte săptămâni înainte de Paşti.
Pentru această îndeletnicire este nevoie de ceară de albină care se pune într-un vas de tablă pentru a putea fi topită pe foc. Unealta cu care se scrie desenul pe ou poartă denumirea de bizarcă şi se confecţionează dintr-o nuia de dimensiunile unui creion. Acest suport de lemn este crăpat la un capăt aici fiind fixat cu ajutorul unui fir de aţă un tub cu rol de rezervor. Tubul se obţine din tabla unei doze de suc sau bere (cu ani în urmă din capacul de la sticla de ulei) astfel: tai un dreptunghi cu lăţimea de apriximativ un centimetru pe care îl rulăm în jurul unui ac de cusut (acul fiind aşezat pe lăţimea dreptunghiului), tai din lungimea dreptunghiului atât cât este necesar pentru a obţine tubul respectiv şi se fixează în suportul de lemn cu ajutorul firului de aţă.
Pentru a desfăşura activitatea este nevoie de o flacără deschisă, lumânare sau lampă, şi ouă crude, proaspete. Bizarca se încinge în ceara încălzită, se mai încălzeşte o idee la flacăra deschisă şi se trasează motivele dorite pe ouă. 
Ouăle încondeiate se păstrează până în vinerea mare. Se pregăteşte baia de vopsea din coji de ceapă sau vopsea de ouă. Se introduc ouăle încondeiate în baia de vopsea rece, se pun la fiert în baia de vopsea. Când se consideră că sunt fierte se ia vasul de pe foc, se scot cu o lingură şi se şterg cu o cârpă. Astfel ceara încălzită se îndepărtează, oul rămâne roşu, iar desenul alb sau gălbui în cazul vopsirii în coji de ceapă. Se ung cu slănină pentru a avea luciu.  
Exceptie facand turismul de o zi, dezvoltarea turismului in comuna a inceput o data cu aparitia primei agropensiuni in localitatea Remetea si deschiderea spre vizitare a Pesterii Meziad. In comuna intalnim potential turistic ridicat insa potentialul economic si pregatirea duc la diminuarea starii de dezvoltare.
  • Portul popular
In universul de referinte cosmice, sociale, biologice, istorice ale taranului din depresiunea Beiusului, pentru taranul român în general, portul popular constituia o marca a identitatii sale. O identitate construita într-un timp multimilenar, cu ascendenta neolitica, influentata în devenirea ei de timpii istorici mai mult sau mai putin imediati, de comenzi sau obligatii sociale, de moda, de noi tehnologii, dar destul de putin de initiativa singulara.
Orice initiativa singulara în acest domeniu, pentru a se perpetua, pentru a se transmite în timp, trebuia sa fie preluata de comunitate. Or comunitatea prelua numai forme ce reprezentau identitati categoriale, conform mentalitatilor colective ale fiecarui timp. Mutatii importante în acest port popular cu fundament arhaic, specific acestei zone, s-au produs fie prin influente straine, mai accentuate odata cu începutul epocii moderne, fie prin preluarea unor modele sau materiale din comert, proces accentuat pe la începutul sec. XX. Oricum, costumul traditional românesc al zonei, în componentele sale esentiale este parte a unui întreg, fiind unitar ca morfologie, functionalitate si exprimari stilistice cu costumul national românesc în general.
Credem ca esentiala în cercetarea lui este, în primul rând, evidentierea interactiunii între functia utilitara a costumului si cea identitara: „În cercetarea portului bihorean, asadar am constatat nu numai pastrarea functiilor practice, utilitare si estetice ale pieselor de port, ci deopotriva, functiile legate de conditia sociala, economica, de vârsta, de ocupatie si de stare.
 
 
                            Economia locală
 
Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice a devenit prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cat si pentru cresterea nivelului de trai.
Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali si a reprezentantilor societatii civile au devenit din ce in ce mai pregnante in procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico – sociala, indiferent daca resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinantari si imprumutri externe.
Pe langa activitatile economice legate de agricultura si exploatarea forestiera, agroturismul incepe sa prinda contur cu pasi mici. In comuna intalnim doua familii care practica agroturismul.
 Afacere de familie, Pensiunea Turul este situată în centrul satului Remetea. Aceasta detine o pensiune rustica si 10 casute de lemn.  Gazdele ofera servicii de cazare, de servire a mesei cu bucate traditionale romanesti si maghiare facute in casa, ei detinand o curte cu animale, solaria si gradini pentru legume si fructe. Totodata de aici se pot organiza drumetii atat pe jos, cat si cu atv-uri, pentru a explora muntii si imprejurimile comunei.
 
             Pensiunea Turul - Remetea
Cea de a doua casa traditional ce ofera cazare este in localitatea Dragoteni. Aici, gazdele ne intampina intr-o casuta a bunicii, veche, curate si primitoare. Casa taraneasca este conservata intr-un stil traditional si creaza un mediu perfect pentru o vacanta speciala ca la bunica. Gazdele au in gradina o plantatie de levantica, astfel ca pe langa mirosul painii coapta in cuptor si a bucatelor imbietoare, oaspetii se pot delecta si cu mirosul fin al levanticii.
 
            Casa Tara Beiusului - Dragoteni
 
I.2.1 Repartizarea populaţiei active
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Remetea se ridică la 2.906 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.153 de locuitori.
 Populația comunei pe grupe de vârstă
Grupe de vârstă
2007
2009
2011
2013
 
 
 
 
 
 
0 - 4 ani
149
124
126
118
5 – 9 ani
183
174
156
141
10 – 14 ani
163
176
180
184
15 – 19 ani
179
180
177
174
20 – 24 ani
210
191
202
196
25 – 29 ani
217
203
199
189
30 – 34 ani
217
231
215
188
35 – 39 ani
207
196
206
225
40 – 44 ani
136
188
207
207
45 – 49 ani
185
127
130
160
50 – 54 ani
211
231
194
173
55 – 59 ani
188
207
215
214
60 – 64 ani
152
171
174
196
65 – 69 ani
191
143
133
145
70 – 74 ani
190
197
171
130
75 – 79 ani
139
142
143
144
80 – 84 ani
98
89
83
88
>84 ani
37
41
41
46
 
 
Evoluţia populaţiei din perspectiva grupelor de vârstă între 2007-2013, pe baza datelor oficiale, arată o scădere a populaţiei tinere, încadrându-se în tendinţele naţionale şi europene. Scăderea populaţiei tinere, generată de scăderea natalităţii, este acompaniată de creşterea populaţiei de vârstă activă (15-60 de ani) cu cca. 2 procente şi de creşterea cu 3 unităţi a procentului populaţiei cu vârste de peste 60 de ani.
Un aspect important este că, în ultimii 3 ani, procentele populaţiei pe grupe de vârstă se menţin constante, deşi, din punct de vedere numeric se constată o diminuare a scăderii populaţiei.
In tabelul 1.3 se poate observa numarul de nascuti vii in Comuna Remetea; astfel pe parcursul perioadei de analiza 2009-2013, acesta are o tendinta descrescatoare:
 
                                            Nr de născuți vii în Comuna Remetea:
Remetea
2009
2011
2013
Nr. Persoane
29
23
26
 
Analizând tabelul 1.4, putem observa o scădere a deceselor in comuna Remetea prin compararea numărului de decese din anii trecuţi cu cea din anul 2009.
 
 
 Numarul de decese
Remetea
2009
2011
2013
Nr. persoane
68
49
52
                                                             
                        Sporul natural al comunei Remetea:
 
Pe parcursul perioadei de analiza, rata natalitatii in comuna Remetea, a inregistrat in anul 2009 un prag de 9.63‰, urmand ca in anii urmatori sa inregistreze o tendinta descrescatoare.
In ceea ce priveste rata mortalitatii, pe intreaga perioada de analiza, aceasta a inregistrat o curba descrescatoare, iar in anul 2009 un prag maxim de 22.58‰.
                                               Rata natalitatii si rata mortalitatii
 
 
Anul
 
Rata natalitatii
 
 
Rata mortalitatii
2009
9.63‰
22.58‰
2011
7.79‰
16.59‰
2013
8.91‰
17.82‰
 
Sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală a mortalității în anul de referință.
 
 Sporul natural
 
Anul
 
Sn= RN-RM
 
2009
-12.95‰
2011
-8,80‰
2013
-8.91‰
 
 
Din tabel se poate observa ca rata mortalitatii prezinta valori superioare ratei natalitatii, astfel incat pe tot parcursul perioadei analizate, sporul natural inregistreaza valori negative.
Repartizarea populatiei in functie de categorie: activa / ocupata /  in somaj  se poate determina in tabelul de mai jos:
 
                                        Repartizarea populatiei
POPULATIA STABILA
TOTAL
 
Populatia activa
 
Populatia ocupata
Populatia inactiva
Somaj
2906
1328
1262
1578
66
MASCULIN
1424
720
677
704
43
FEMININ
1482
608
585
874
23
 
 
                     Populatia activa:
Potrivit datelor statistice disponibile, pentru anul 2013, la nivelul teritoriului se înregistra un număr de 964 de persoane active – cuprinzând aici atât persoanele care desfăşurau o activitate economică retribuită, cât şi populaţia aflată în căutarea unui loc de muncă (salariaţii, muncitorii independenţi, dar şi şomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă).
În ansamblu, din punct de vedere al repartizarii populatiei active, teritoriul comunei Remetea, reflecta o situatie generalizata pentru mediul rural din Romania cu o pondere majoritara si semnificativa a populatiei ocupate, predominand persoanele de sex masculin.
                                         
                          Populatia inactiva:
În ce priveşte populaţia inactivă, aceasta cuprinde persoanele care nu au atins încă vârsta adultă sau care sunt în curs de formare elevii, femeile casnice, intretinute, pensionarii, persoana cu alta situatie.
Din punct de vedere al repartizarii populatiei inactive, teritoriul comunei Remetea, reflecta o situatie generalizata pentru mediul rural din Romania cu o pondere majoritara si semnificativa a pensionarilor, predominand populatia de sex feminin.
Repartizarea populatiei pe categorii, astfel în total populatie active, persoanele ocupate inregistrează o valoare semnificativă de 964 persoane.
În total populatie inactivă, se remarcă o valoare semnificativă a pensionarilor, de 426 persoane.
 
 Activitati ale economiei practicate in comuna Remetea
 
Agricultura, vanatoare si servicii anexe
680
356
324
 Silvicultura si exploatare forestiera
24
18
6
 Industria alimentara
36
21
15
 Fabricarea bauturilor
16
13
3
 Fabricarea produselor textile
3
         -
3
 Fabricarea articolelor de imbracaminte
35
5
30
  vopsirea blanurilor
41
11
30
  materiale vegetale impletite
31
21
10
  utilaje si instalatii
4
4
         -
 Fabricarea calculatoarelor si a
 
 
 
  produselor electronice si optice
7
         *
5
  semiremorcilor
21
10
11
 Fabricarea altor mijloace de transport
         -
         -
         -
 Fabricarea de mobila
15
8
7
 Productia si furnizarea de
 
 
 
  energie electrica si termica,
 
 
 
  gaze, apa calda si aer conditionat
9
9
         -
 Captarea, tratarea si distributia apei
4
4
         -
 Constructii de cladiri
25
25
         -
  Lucrari de geniu civil
8
8
         -
  Lucrari speciale de constructii
11
11
         -
 Comert cu ridicata si cu amanuntul,
 
 
 
  intretinerea si repararea autovehicu-
 
 
 
  lelor si a motocicletelor
11
8
3
 Comert cu ridicata, cu exceptia
 
 
 
  comertului cu autovehicule si
 
 
 
  motociclete
26
18
8
 Comert cu amanuntul, cu exceptia
 
 
 
  autovehiculelor si motocicletelor
48
11
37
 Transporturi terestre si transporturi
 
 
 
  prin conducte
26
26
         -
 Depozitare si activitati auxiliare
 
 
 
  pentru transporturi
3
3
         -
 Activitati de posta si de curier
8
5
3
 Hoteluri si alte facilitati de cazare
         *
         *
         *
 Restaurante si alte activitati de
 
 
 
  servicii de alimentatie
15
6
9
  financiare, activitati de asigurare
4
         *
3
  si fonduri de pensii
         -
         -
         -
 Tranzactii imobiliare
         *
         *
         *
  activitati de management si de consul-
4
         *
3
 Activitati de peisagistica si
9
9
         -
  suport si alte activitati de servicii
         -
         -
         -
 Administratie publica si aparare;
         -
         -
         -
  asigurari sociale din sistemul public
50
33
17
 Invatamant
27
5
22
 Servicii combinate de ingrijire medicala
21
5
16
 Activitati de asistenta sociala,
         *
         -
         *
 Activitati de creatie si interpretare
4
         -
4
 Reparatii de calculatoare, de articole
6
5
         *
  personale si de uz gospodaresc
         *
         *
         -
 Activitati ale gospodariilor private in
5
         *
3
  producere de bunuri si servicii destinate
         *
         -
         *
 Activitati ale organizatiilor si
         *
         -
         *
  organismelor extrateritoriale
         -
         -
         -
 
 
                          Agricultură
 
Principala  activitate  economică  din  comuna  Remetea  este  reprezentată  de agricultură şi silvicultură, dar şi creşterea animalelor.
Structura terenurilor agricole pe teritorilul administrat de comuna Remetea se prezintă astfel:
 Structura terenurilor agricole
 
Categoria suprafetei agricole
Ha – Anul 2007
Ha – Anul 2009
Ha – Anul 2011
Ha – Anul 2013
Total fond funciar
6670
6670
6670
6670
Suprafata Agricola totala din care
4512
4478
4512
4602
-Fâneţe
495
482
495
495
         -Vii si pepiniere viticole
6
6
6
6
-Livezi
4
3
4
4
-Arabil
2711
2691
2711
2711
- Pasuni
1296
1296
1296
1386
Teren neagricol
0
0
2158
2068
       -Păduri
0
0
1695
1750
       -Ape si blti
0
0
70
70
       -Drumuri si cai ferate
0
0
89
89
    -Construcţii
0
0
255
110
      -Neproductiv
0
0
49
49
Productia Agricola se bazeaza pe culturi de grau, porumb, orz, ovaz, cartofi, legume si plante furajere.
Structura culturilor agricole cultivate pe suprafeţele de teren arabil şi potentialul agricol din comuna in anul 2014 sunt redate mai jos:
Grau 240 ha – potential scazut
Porumb 400 ha – potential mediu
Fanete 1600 ha – potential mediu
Alte culturi 160 ha
Gradini 80 ha – potential mediu
Structura culturilor agricole cultivate pe suprafeţele de teren arabil şi producţiile realizate în anul 2014 sunt redate mai jos:
- grâu 5,22% 3120 kg/ha
- porumb 8,69% 2800 kg/ha
- legume 1,74% 10200 kg/ha
- fanete 34,77%
Analizând situaţia prezentată se observă ca activitatea din ramura agricolă reprezentată prin culturile de câmp precum şi creşterea animalelor prezintă o scădere în ultimii ani. Cauzele acestui fenomen sunt multiple una dintre cele mai importante se referă la lansarea acestor activităţi în domeniul particular. Prin cultivarea de cereale şi creşterea animalelor individual, adică fiecare localnic încearcă să cultive singur terenul aflat în proprietate, precum şi creşterea de animale. Acest lucru se datorează desfinţării unităţilor zootehnice şi agricole, care au existat în urmă cu mulţi ani.
Domeniul agricol - sector economic prioritar in comuna – exploatarea terenurilor agricole extravilane este asigurată în proporţie de 100% de asociaţii familiale (terenuri private si arendate) la standarde de mecanizare sub nivelul celor din ţările europene; sectorul zootehnic este organizat la nivel de gospodării, cu tendinţe de organizare sub forma de ferme
 
                                   Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
 
In comuna Remetea exista 220 intreprinderi. Nu exista intreprinderi mari, unitatile economice ce isi au sediul in comuna incadrandu-se doar la micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 25% din totalul unitatilor economice, existand 56 de unitati. Acestea au ca activitati principale comert cu amanuntul al produselor alimentare, tutun si alcool si le intalnim in minimarketurile existente la nivel de comuna, exploatare forestiera si prelucrare a lemnului – dintre acestea le intalnim in satele Remetea si Meziad – satele aproape de munte si de vegetatia forestiera. Totodata, intalnim in comuna si firme ce au ca activitate transporturi rutiere de marfuri, fabricarea produselor de panificatie, fabricarea produselor din carne si servicii de coafura, servicii anexe silviculturii.
Microintreprinderile reprezinta 75% din unitatile economice de pe raza comunei Remetea, existand 168 unitati. Numarul acestora a crescut o data cu tinerii fermieri ce s-au autorizat ca persoane fizice autorizate pentru a beneficia de sprijinul Uniunii Europene si au ca activitate principala cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Alte activitati intreprinse de microintreprinderi sunt in domeniul constructiilor, lucrari de constructii, lucrari de instalatii electrice si sanitare.
Intreprinderi dupa numarul de angajati
 
Anul
 
Intreprinderi
 
Intreprinderi
cu 1-9 salariati
Intreprinderi
cu 10-49 salariati
Intreprinderi
cu 50-249 salariati
Intreprinderi
cu peste 250 salariati
2007
24
23
1
0
0
2009
25
24
1
0
0
2011
21
19
1
1
0
2013
22
18
4
0
0
 
Majoritatea covarsitoare a firmelor sunt din categoria microintreprinderi ( aproape 90%) si nu exista nicio societate comerciala cu peste 250 de salariati.
 
Gruparea întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate, în anul 2013:
 
Întreprinderi în funcţie de tipul de activitate - an 2013
 
 
 
 
Clase de marime
Denumire
Text
Total
0-9
10-49
50-249
250 si peste
T O T A L
Numar de unitati active
22
18
4
0
0
 22 - Exploatarea forestiera
Numar de unitati active
4
4
0
0
0
 23 - Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontana
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
 24 - Activitati de servicii anexe silviculturii
Numar de unitati active
1
0
1
0
0
107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase
Numar de unitati active
1
0
1
0
0
161 - Taierea si rindeluirea lemnului
Numar de unitati active
1
0
1
0
0
310 - Fabricarea de mobila
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
360 - Captarea, tratarea si distributia apei
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
412 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
471 - Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
Numar de unitati active
3
3
0
0
0
475 - Comert cu amanuntul al altor produse casnice, in magazine specializate
Numar de unitati active
1
0
1
0
0
478 - Comert cu amanuntul efectuat prin standuri, chioscuri si piete
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
494 - Transporturi rutiere de marfuri si servicii de mutare
Numar de unitati active
2
2
0
0
0
702 - Activitati de consultanta in management
Numar de unitati active
2
2
0
0
0
731 - Publicitate
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
750 - Activitati veterinare
Numar de unitati active
1
1
0
0
0
 
                              Comerţ
Unitatile economice de pe teritoriul comunei practica comert agricol, insa la scara mica, acoperind teritoriul Tarii Beiusului. Persoanele autorizate ca persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale in urma finantarii europene a activitatilor acestora incep sa vanda ceea ce produc in gospodarie, atat prin cultivarea plantelor cat si prin cresterea animalelor. Dintre acestea amintim fermele de vaci ce sunt in continua dezvoltare in comuna si exploatatiile agricole, care au depasit granita gospodariilor familiale. Astfel, finantarile nerambursabile au ajutat la startul unei economii in comuna bazate pe agricultura.
Comertul semnificativ la nivel de comuna este reprezentat de unitatile ce exporta lemne si produse prelucrate din lemne. Acestea au ca activitate exploatarea forestiera, rindiluirea si uscarea lemnului, fasonarea bustenilor si fabricarea de mobila.
Aceste activitati au dus la exploatarea intensiva primara a resurselor forestiere, fara ca prelucrarea sa aiba loc in comuna. Astfel se pierde procese importante economice din prelucrarea lemnului.
 
 
                       Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale
 
 Structura serviciilor de sănătate
 
Unităţi servicii medicale
2007
2009
2011
2013
Cabinete medicale
1
1
1
1
Laboratoare de tehnica dentara
-
-
-
-
Medici
1
1
1
1
din care: medici de familie
1
1
1
1
Cabinete stomatologice
1
1
2
2
Stomatologi
1
1
2
2
Farmacii
-
-
-
-
Farmacisti
-
-
-
-
Personal sanitar mediu
2
2
2
2
In comuna Remetea functioneaza doua cabinet medicale si puncte farmaceutice, unul in localitatea Meziad si unul in localitatea Remetea.
In localitatea Remetea functioneaza si un cabinet medical stomatologic.
                            Activităţi sociale şi instituţii locale 
Situaţia învăţământului pentru anul universitar 2014-2015, în localităţile aferente comunei se prezintă astfel:
In comuna exista 4 centre educationale si anume: in localitatea Remetea exista 2 grupe gradinita, 3 clase primare dintre care una in limba minoritara maghiara, 4 clase gimnaziale.
In anul scolar 2014-2015 in comuna Remetea invata un efectiv de 317 elevi de gradinita, scoala primara si scoala gimnaziala.
  •  localitatea Remetea
In localitatea Remetea functioneaza 2 grupe gradinita cu program normal – una in limba romana si una in limba maghiara.
In localitate se afla si Scoala Gimnaziala Nr. 1 Remetea unde functioneaza 3 clase primare dintre care una in limba minoritara maghiara si 4 clase gimnaziale.
In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in aceasta localitate se imparte astfel:
  • exista 10 elevi la sectia de gradinita in limba maghiara si 12 elevi in limba romana;
  • exista 16 elevi la sectia de grupa maghiara a claselor I-IV si 20 elevi la sectia de romana;
  • exista 63 de elevi in invatamantul gimnazial.
 
  • Localitatea Meziad
In localitatea Meziad exista 2 grupe gradinita cu program normal, ambele in limba romana.
In localitate se afla si Scoala Gimnaziala cu clasele I-VIII unde functioneaza 4 clase primare si 4 clase gimnaziale.
In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in aceasta localitate se imparte astfel:
  • exista 30 elevi la gradinita;
  • exista 60 elevi in clasele primare;
  • exista 44 elevi in calsele V-VIII.
 
  • Localitatea Petreasa
In localitaea Petreasa exista o gupa de gradinita cu program normal si Scoala cu clasele I-IV unde functioneaza o singura  clasa primara unde invata clasa pregatitoare, cls I, III, IV.
In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in localitatea Petreasa se imparte astfel:
  • exista 18 elevi la gradinita;
  • exista 15 elevi in clasele primare.
 
  • Localitatea Dragoteni
In localitatea Dragoteni exista o grupa de gradinita cu program normal si Scoala cu clasele I-IV unde functioneaza  o clasa primara unde invata cls. I, III.
In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in localitatea Dragoteni este urmatoarea:
  • exista 11 elevi la gradinita;
  • exista 11 elevi in clasele primare.
            Mentionam ca in localitatea Soimus nu exista nici o unitate de invatamant, elevii fiind adusi la gradinita si la scoala in localitatea Petreasa.
              In anul scolar 2013-2014 in comuna Remetea au absolvit 23 elevi:
  • in localitatea Meziad au fost 9 absolventi: 3 fete si 6 baieti;
  • in localitatea Remetea au fost 14 absolventi: 10 fete si 4 baieti.
 
                ADMINISTRATIA PUBLICA DUPA 1990
 
                Căderea comunismului și revenirea la sistemul politic caracterizat prin alegeri libere și pluripartidism, a însemnat ca alegerile din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, primăria și consiliul local să prezinte o componență conform preferințelor electoratului.
                In urma scrutinului din 10 iunie 2012, si a ședinței de constituire a Consiliul local al comunei Remetea din data de 20 iunie 2012, au fost validate mandatele a unui număr de 11 consilieri locali prin hotărârea nr. 2/20 iunie 2012, fiind validați:
                  Nr. crt
Numele şi prenumele
Lista pe care a candidat
0
1
2
1
Antal  Stefan
PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL
2
Balind Gyorgy Mihaly
UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARÂ DIN ROMANIA
3
Bodea Nicolae Dan
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
4
Copil Ionel Stelian
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
5
Domocoş Dumitru -Florin
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
6
Fliţa Ioan
UNIUNEA NATIONALA PENTRU PROGRESUL ROMANIE
7
Laza Simion
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
8
Matiu Marcel Ovidiu
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
9
Sabău Călin Radu
PARTIDUL POPORULUI  DAN DIACONESCU
10
Stefănică Ioan
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
11
Foghiș Mariana -Florica
UNIUNEA SOCIAL  LIBERALA
In baza HCL nr. 5/20.06.2012 a fost ales  domnul      Bodea  Nicolae  Dan  în calitate de viceprimar al comunei Remetea, începănd cu data adoptării prezentei hotărâri.                                                  
Urmare a scrutinului electoral din 10 iunie 2012, Biroul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 71 din localitatea Remetea,  constatănd că domnul Ștefănică Adrian Călin a obținut cel mai mare număr de voturi dintre cele valabil exprimate, adică 1404 de voturi dintr-un total de 1733 de voturi valabil exprimate,  Judecatoriei Beiuș-Județul Bihor prin  Încheierea din Camera de consiliu din data de 19 iunie 2012  a validat alegerea domnului Ștefănică Adrian Călin, în funcția de primar al comunei Remetea, județul Bihor.
 
PRIMARIA COMUNEI REMETEA are aprobate un număr de 23 posturi, care cuprinde atat funcționarii publici căt și personalul contractual
Din totalul de 23 posturi, 7 posturi sunt funcții publice, 2 posturi demnitari și 14 posturi funcții contractuale
Compartimetele din cadrul primăriei Remetea sunt:
  • Primarul  comunei
  • Viceprimarul  comunei
  • Secretarul comunei
  • Compartimentul financiar-contabil
  • Compartimentul Stare civilă și asistență socială
  • Compartimentul urbanism și amenajarea teritoriului
  • Compartimentul agricol
  • Compartimentul protecția mediului
  • Compartimentul gospodărire comunală
 
 
Ultimele pagini vizitate de dvs: